orice femeie care îndeplinește criteriile de eligibilitate conform definiției în vigoare a refugiaților, menționată în instrumentele internaționale sau regionale privind refugiații, conform mandatului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați, și/sau în legislația națională
Deși dreptul internațional și regional privind refugiații, inclusiv dreptul Uniunii Europene privind refugiații, nu se referă în mod explicit la „gen” ca bază a persecuției, este larg acceptat căacest aspect poate influența sau dicta tipul de persecuție sau vătămare suferită și motivele pentru acest tratament. Înţeleasă adecvat, definiția UE a persoanelor cu drept de protecție internațională (deși nu ca refugiați, ci ca beneficiari de „protecție subsidiară”) cuprinde și revendicări legate de gen. Violența împotriva femeilor este una dintre formele majore de persecuție trăite de femei în contextul statutului de refugiate și azilante. Asemenea violență poate include amenințarea cu mutilarea genitală feminină, căsătorie forțată/timpurie, amenințare cu violență și/sau crime așa-zise de onoare, traficul de femei, violul și alte forme de abuz sexual, forme grave de violență domestică, impunerea pedepsei cu moartea sau a altor pedepse fizice care există în sisteme de drept discriminatorii, sterilizare forțată, persecuție politică sau religioasă pe motive de opinii feministe sau alte opinii și consecințe persecutoriii pentru neconformarea cu normele și moravurile sociale care trebuie urmate din perspectiva cutumelor de gen. Prin urmare, procedurile de azil care nu iau în considerare situația sau nevoile speciale ale femeilor pot împiedica cercetarea amănunțită a cererilor lor.